Sportul romanesc e mort. Traiasca sportul clujean!
Sau: Reqviem pentru o retrogradre
Acum ceva vreme, in timp ce navetistii, ceferistii si toti fomistii se luptau pentru suprematie in Liga 1, cea de-a doua echipa clujeana, si anume U Cluj, era pedepsita cu retrogradarea. Eu, personal, mi-as fi dorit sa fie invers: sa imbinam sportul cu stinta si cultura, nu cu mitocania si badarania. Mai greu insa, mai ales atunci cand fondurile de sustinere, fie ea si morala, par sa lipseasca cu desavarsire. In aceeasi ordine de idei, trecand de curand pe langa stadionul Universitatii, m-am oprit cateva clipe pentru a contempla opulenta caselor de bilete ale acestui stadion.
Punctul lor forte? Pai da! In loc sa le dea saracilor baieti prime, bemveuri si mertzane, oamenii de bine de la U Cluj “investesc” totul in infrastructura, optand pentru o strategie de atragere a publicului in numar cat mai mare pe stadion. Imi amintesc o vorba: in casa-i vopsit gardu’, inauntru leopardu…
Nu stiu exact ce vrea sa spuna, dar baietii astia, pe care i-am vazut o singura data si care mie mi-au fost tare simpatici, le au cu treburile in gospodarie, cum le au si cu sportul. Iata o mostra de talent, deprindere si performanta sportiva de inalt nivel profesional(istic):
LOL. Mi-am amintit de acest draft din cauza amaraciunii meciului care tocmai s-a incheiat. Grupa mortii – in care duhhh! am murit. Venim acasa; nu pentru ca am fi jucat mai putin bine decat se asteptau cele 10 milioane de romani dopati in seara aceasta cu extraveral, ci pentru ca – ma exprim din clasici – “iarba e uda si mingea sare piezis”, dar mai ales pentru ca baietii nostri au preferat, in majoritatea momentelor, sa “zboare pe langa minge”. Parafrazand, why play and score, when you can dream and fly… Dar acum, “”visul romanesc s-a spulberat”. Va asteptam cu drag, tot ai nostri sunteti. Va asteptam acasa. Unde va e locul. >>>:d<<<