Let’s dance!

S-a intamplat de curand in Antwerpen, un oras belgian de marimea Clujului sau Timisoarei, cu oameni obisnuiti, grabiti, preocupati de problemele lor cotidiene.

S-a intamplat in ianuarie in Liverpool, cu participarea unui numar impresionant de “dansatori de strada”. Scopul comercial al actiunii nu a umbrit cu nimic, pentru ceilalti trecatori, frumusetea si spectacolul acelui moment, pe care ulterior l-au numit ca fiind uluitor…

Actiuni similare s-au petrecut in Leeds, Bristol, Derby, Birmingham, Edinburgh, Glasgow etc. Sloganul campaniei? “Life’s for sharing. ” Un motto de viata ce nu are nevoie de nicio alta interpretare in cuvinte.

Dincolo de ocean, intr-un magazin din L.A., un grup adulti adusi impreuna de pasiunea pentru pantalonii  McHammer au oferit cumparatorilor un spectacol inedit:

Ce au in comun toate aceste momente? Magia consta in a aduce dansul si muzica in mijlocul onor oameni care – in graba lor – nu  se asteapta la nimic in acel moment. Care poate nu stiu, dar au mare nevoie de o clipa de repaos, de un zambet, de o bucurie copilareasca.

Mi-as dori enorm sa aducem acesta magie si in orasele noastre, sa coloram spatiile publice, aglomerate, cu momente de dans care sa opreasca trecatorii si sa-i faca sa zambeasca fara paravan. Sa invingem, pentru cateva momente,  incorsetarea si prejudecatile acestui popor prea serios si coplesit de griji… Suntem tineri, suntem umani, calzi, nu avem nevoie de scuze ca sa facem lucruri vesele, iesite din tipar…

Dansul si muzica sunt manifestari atat de naturale ale unei stari de bine, de fun si buna-dispozitie, pentru care nu avem nevoie decat de un spatiu oarecare pentru repetitii, de putina planificare, de cateva ore libere pe saptamana… si de putin curaj! Daca sunteti amatori, astept un semn. Copii, adulti, bunici… oricine e bine-venit. Putem face acest lucru oriunde, oricand.

Iar daca existati deja, luati-ma si pe mine! Take me home, take me home!

Apropos, oare noi ce reactie am avea sa ni se intample asa ceva?!